Nu am fost niciodată în drumeţie iarna la munte, aşa că venise timpul să o facem şi pe asta. În plus, trebuie să lucrăm la condiţia fizică, fiindcă la vară avem de gând să ne bucurăm mai mult de munte.
De dimineaţă am plecat pe ruta Călan-Haţeg-Ohaba de sub Piatră-Cârnic, iar la ora 10 eram la Cârnic, echipati de drumeţie. De aici, traseul a fost: Cârnic-Cabana Genţiana-Lacul Pietrele-Şaua Bucura-Lacul Pietrele-Cabana Genţiana-Cabana Pietrele-Cârnic, traseu pe care l-am parcurs în 9 ore.
Astfel că, la ora 10 am plecat de la motocicletă şi ne-am îndreptat către Cabana Genţiana.
De acolo, am pornit mai departe către Lacul Pietrele, prin Bordul Tomii.
De la Lacul Pietrele ne-am făcut curaj şi am continuat către Şaua Bucura.
La baza şeii, ne-am oprit să mâncăm, apoi ne-am adunat puterile şi am început să urcăm; în linişte, să nu provocăm vreo avalanşă...
Priveliştea din şa şi sentimentele simţite acolo sus, au meritat întreg efortul. Nu mă aşteptam ca Lacul Bucura să fie îngheţat complet, iar refugiul salvamont atât de mic de abia l-am observat...
Nu am stat decât 10 minute să ne odihnim şi am decis să ne întoarcem. Coborârea din şa mi-a dat ceva emoţii, fiindca mi-era teamă să nu alunec şi să pornesc pe "derdeluş". Din fericire, totul a fost bine şi am ajuns fără incidente la Cabana Pietrele.
Aici ne-am odihnit la foişor, unde deja se observau semnele începutului de primăvară.
La întoarcere am oprit la Cascada Lolaia, că tot era în drumul nostru şi ne era dor să o revedem.
Şi după o zi plină, am facut o ultimă poză la motocicletă, apoi ne-am pornit către casă, obosiţi, dar cu fericire şi linişte în suflete.
